Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia (2)

Feb 02, 2016

Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate. Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.

Astfel, prima faţă laterală înfăţişează, în prima secvenţă superioară. un levrier în timp ce se năpusteşte asupra unui ogar. În cea de-a doua secvenţă sunt înfăţişaţi un tigru şi un leu care devorează un cal, iar ultima secvenţă este ilustrat un leu luptându-se cu un urs. Panoul central reprezintă o luptă dintre dintre doi grifoni - vulturi şi un ierbivor. Pe faţa a doua laterală apar, în partea superioară, un leu în salt, un taur şi un elefant şi un tigru şi un mistreţ, iar pe panoul central un hipopotam atacat de doi grifoni – leu.

Faţa a treia laterală înfăţişează, în partea superioară, un lup aflat în asalt, un rinocer atacat de un zimbru şi un leopard. Panoul central reprezintă un elefant african care ucide prin strangulare cu trompa un taur. Faţa a patra laterală prezintă în registrul superior un taur în galop, apoi doi lei care atacă un urs şi o antilopă. Panoul central reprezintă un cal care este atacat de un leu şi de un tigru. Faţa a cincea laterală arată în registrul superior o felină în alergare, apoi doi grifoni - vultur care sfâşie un cerb şi un leu, iar pe panoul central este ilustrat un rinocer atacat din spate de un leopard şi şarjat frontal de un zimbru. În cea de-a şasea faţă laterală sunt reprezentaţi doi lei ucigând un taur.

Matriţa meşterului orfevrier, veche de două milenii, potrivit arheologilor, a fost descoperită întâmplător în situl fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia. În timpul unei furtuni din noaptea de Sânziene, în iunie 2013, vântul a rupt un fag vechi de peste două secole, iar în cădere trunchiul a antrenat un alt copac pe care l-a smuls din rădăcini. În groapa creată de sub rădăcina fagului doborât, a fost descoperită piesa unică din bronz. „Ridicând-o tremurând, sub privirile uluite ale copiilor ce mă însoţeau, am simţit că a venit vremea să înţeleg că nu am trăit degeaba pe pământ, că pe lângă un copil făcut, pe langă o carte citită şi pe lângă un pom sădit am mai făcut şi altceva.

Ceva pentru care, acum, Dumnezeu mă răsplătea. Un dar de la Dumnezeu, pentru cei 20 de ani bătuţi pe muchie în care Sarmizegetusa mi-a ocupat întreg sufletul, mi-a mâncat sănătatea, mi-a fermecat mintea, mi-a dat tot ce poate primi un om mai de preţ, într-o viaţă întreagă”, relata Vladimir Brilinsky, administratorul sitului UNESCO şi omul care a participat la descoperirea din Sarmizegetusa Regia. Cum a fost folosită Matriţa antică este o piesă masivă, de circa opt kilograme, cu opt feţe, dintre care cele două principale de formă hexagonală, iar celelalte rectangulare. Istoricii care s-au ocupat de cercetarea ei susţin că o asemenea piesă era destul de costisitoare, astfel că întreaga ei suprafaţă era utilizată.

„În cazul matriţei din Sarmizegetusa Regia forma şi dimensiunile părţilor ei active şi detaliile decorului realizat intaglio sunt indicii aproximative ale tipurilor de obiecte care puteau fi produse prin intermediul ei: bijuterii, accesorii pentru diverse piese de echipament militar şi de costum, medalioane şi alte piese decorative ataşate unor mobile, casete, vase metalice sau alte materiale”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de Gelu A. Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015). Potrivit istoricului Gelu Florea, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate.

Nu este exclus ca matriţa să fi fost produsă în Sarmizegetusa Regia, susţin istoricii, însă cel mai probabil ea provine din import. „Unealta de bronz a putut ajunge în capitala Regatului dacic o dată cu meşterul căruia îi aparţinea, în câteva circumstanţe: captură de război (sunt cunoscute raidurile dacice din a doua jumătate a secolului I d. Hr. în Imperiu) sau, pur şi simplu, prin atragerea meşterului orfevrier spre un centru prosper şi dispus să investească în arta pe care el o practica.

Una dintre perioadele favorabile a fost intervalul în care a funcţionat regimul relaţiilor privilegiate între Regatul dacic şi Imperiu ca o consecinţă a păcii încheiate de Domiian, care „...fără întârziere dădu lui Decebal nu numai însemnate sume de bani, dar şi meşteri pricepuţi la felurite lucrări folositoare în timp de pace şi de război” Casius Dio)”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”.

Din luna iunie 2013 şi până în vara anului 2015, când a fost expusă în premieră, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, matriţa a fost prelucrată ştiinţific de către colectivul de cercetare al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia. #

Daniel Guță